Bănci mai sigure, în folosul economiei: Comisia Europeană salută publicarea rezultatelor testului de stres la nivelul UE realizat de Autoritatea Bancară Europeană şi ale evaluării complexe întreprinse de Banca Centrală Europeană
De la instalarea crizei financiare, rezistenţa băncilor europene a fost semnificativ consolidată de îmbunătăţiri importante în ceea ce priveşte cadrul legislativ al UE, nivelul şi calitatea supravegherii şi capitalului băncilor. Rezultatele de astăzi (n.n. 26.10.2014) ale testului de stres la nivelul UE şi evaluării complexe, care reprezintă controlul cel mai riguros la care au fost suspuse vreodată băncile din Europa, confirmă în ansamblu această tendinţă pozitivă. Este, de asemenea, un pas important către un Mecanism Unic de Supraveghere funcţional, o componentă cheie a Uniunii Bancare.
Nu este însă loc pentru automulţumire
Aceste exerciţii solide, de o amploare fără precedent şi printre cele mai stricte la scară mondială, asigură un nivel ridicat de transparenţă în ceea ce priveşte bilanţul şi expunerea datelor băncilor UE la sfârşitul anului 2013 şi permit identificarea şi remedierea oricăror potenţiale vulnerabilităţi rămase. Ele sunt parte integrantă a eforturilor factorilor de decizie politică de a construi un sector bancar european solid şi stabil, deschizând calea către măsuri corective adecvate, care vor trebui să ţină seama de capitalul suplimentar de înaltă calitate atras de bănci din ianuarie 2014.
Acolo unde exerciţiile au identificat deficite nete de capital, autorităţile competente relevante, inclusiv BCE, ca autoritate unică de supraveghere a Uniunii Bancare, vor fi responsabile, începând cu data de 4 noiembrie, de identificarea şi implementarea tuturor acţiunilor de supraveghere necesare. Întreprinderea de acţiuni rapide şi riguroase, ca urmare a rezultatelor exerciţiilor, va fi un demers absolut crucial.
Comisia va insista asupra finalizării cu succes a acestui proces, pentru a restabili pe deplin încrederea în băncile europene, astfel încât acestea să poată oferi din nou credite accesibile pentru economia reală, gospodării şi IMM-uri în special.
De-a lungul acestui proces, Comisia se va asigura că aceste acţiuni ulterioare sunt în conformitate cu legislaţia UE. Prioritatea CE va fi aceea de a se asigura că eventualele deficite de capital sunt acoperite din surse private. Dacă, însă, este nevoie de sprijin de stat, Comisia va aplica normele UE privind ajutoarele de stat, în special Comunicarea Comisiei privind sectorul bancar din august 2013, asigurându-se astfel un mediu concurenţial echitabil pe piaţa unică şi limitarea la minimul necesar a oricărui sprijin public.
Rezultatele de astăzi şi urmările testului de stres la nivelul UE şi ale analizei complexe oferă asigurări investitorilor cu privire la calitatea bilanţurilor băncilor europene. Acest lucru va fi urmat de vigilenţă permanentă şi acţiuni riguroase din partea tuturor autorităţilor de supraveghere competente, cu sprijinul deplin al Comisiei Europene. BCE, în calitatea sa de autoritate unică de supraveghere a Uniunii Bancare, va juca un rol esenţial în acest proces.
Context:
Unul dintre principalele punct slabe ale sectorului bancar european, scos la iveală de criză, a fost subcapitalizarea semnificativă a băncilor. Întărirea rezistenţei sectorului bancar european şi mai buna protecţie a banilor contribuabililor au reprezentat unele dintre principalele priorităţi ale Comisiei în ultimii cinci ani.
S-au făcut progrese considerabile. A fost implementat un nou cadru normativ la nivelul Uniunii Europene, din care merită menţionate îndeosebi:
- noile norme prudenţiale pentru bănci prevăzute în Regulamentul şi Directiva privind cerinţele de capital, implementând în legislaţia UE un set complet de măsuri de reformă elaborate de Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară şi impunând băncilor să deţină cantităţi suficiente de capital şi active lichide de înaltă calitate (cadrul Basel III);
- noul cadru de rezoluţie prevăzut în Directiva privind redresarea şi rezoluţia bancară, care se va aplica începând de anul următor şi va pune la dispoziţia autorităţilor responsabile instrumente importante pentru a interveni suficient de rapid şi a facilita procesul de rezoluţie, obiectivul principal fiind protejarea contribuabililor; şi
- crearea Mecanismului unic de supraveghere şi a Mecanismului unic de rezoluţie, fapt ce va îmbunătăţi considerabil calitatea proceselor de supraveghere şi rezoluţie în cadrul statelor membre ale Uniunii Bancare.
Aceste modificări normative, împreună cu alţi factori, precum acţiunile de supraveghere şi presiunea pieţei, au determinat îmbunătăţiri semnificative la nivelul capacităţii de rezistenţă a sectorului bancar european în ultimii ani, în special în ceea ce priveşte atragerea unui capital suplimentar, de o mai bună calitate. În perioada 2008 – 2013, băncile care participă la evaluarea complexă au atras un capital în exces de 200 de miliarde de euro. Din luna ianuarie 2014, au fost atrase alte 57 de miliarde de euro, sumă care nu este luată în considerare la calcularea rezultatelor, dar va fi reţinută în vederea diminuării deficitelor constatate. Din decembrie 2011 şi până în decembrie 2013, rata fondurilor proprii de nivel 1 a băncilor UE a crescut cu peste 200 de puncte de bază.[1]
Pentru a identifica şi a soluţiona toate potenţialele vulnerabilităţi rămase din sectorul bancar european, Autoritatea Bancară Europeană a coordonat un test de stres la nivelul UE. Acesta acoperă 123 dintre cele mai importante grupuri bancare din întreaga Uniune Europeană. În statele membre ale Uniunii Bancare, controlul de supraveghere a fost unul deosebit de amplu, incluzând de asemenea Analiza Calităţii Activelor, având drept scop asigurarea unui punct de pornire solid şi coerent pentru testul de stres. BCE a evaluat 130 de bănci având sediul în cadrul zonei euro. Obiectivul acestei evaluări complexe este acela de a-i permite BCE, în calitatea sa de nouă autoritate unică de supraveghere, să se asigure că dispune de o imagine completă a băncilor care se vor afla sub directa sa supraveghere începând cu data de 4 noiembrie.
În cazul în care sunt identificate deficite de capital, Consiliul a clarificat pe data de 15 noiembrie 2013 ordinea de implementare a măsurilor de protecţie. În primul rând, băncile ar trebui să atragă capital de pe pieţe sau din alte surse private. Doar în cazul în care acest capital nu este suficient, fondurile publice pot fi angajate la nivel naţional, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În cazul în care măsurile de protecţie naţionale nu sunt suficiente, pot fi folosite instrumente la nivel european, inclusiv Mecanismul European de Stabilitate pentru zona euro.
Comisia Europeană şi-a adaptat temporar, printr-o Comunicare („Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare”, cunoscută sub numele de „Comunicarea privind sectorul bancar” din anul 2013), normele privind ajutoarele de stat, pentru a stabili sprijinul public acordat instituţiilor financiare pe parcursul crizei. Principalele modificări, aplicabile de la 1 august 2013, includ necesitatea ca băncile să elaboreze un plan solid de restructuraresaulichidare ordonată înainte de a putea beneficia de măsuri de recapitalizare sau de protecţie. Ele includ, de asemenea, repartizarea consolidată a sarcinilor: în caz de deficit de capital, acţionarii băncilor şi creditorii subordonaţi sunt acum obligaţi să contribuie, într-o primă instanţă, înainte ca băncile să poată solicita finanţare publică.
[1] Definiţia punctului de bază (bps): Punctul de bază reprezintă 1/100 dintr-un punct procentual şi se traduce prin 0,01%.
