Industrii

Bănci | Fintech

Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti.

Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).

Principalele atribuţii ale BNR
  • elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
  • autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
  • emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
  • stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
  • administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar.

Din decembrie 2015 BNR este autoritate națională de rezoluție pentru sectorul bancar.

Autoritatea Bancară Europeană (ABE) este o autoritate independentă a UE care are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient şi consecvent de reglementare şi supraveghere prudenţială în întregul sector bancar din UE. Obiectivele sale generale sunt menţinerea stabilităţii financiare în UE şi asigurarea integrităţii, eficienţei şi bunei funcţionări a sectorului bancar.

ABE face parte din Sistemul european al supraveghetorilor financiari (SESF), format din trei autorităţi de supraveghere: Autoritatea Europeană pentru valori mobiliare şi pieţe (ESMA), Autoritatea bancară europeană (ABE) şi Autoritatea europeană de asigurări şi pensii ocupaţionale (EIOPA). Sistemul cuprinde, de asemenea, Comitetul European pentru risc sistemic (CERS), precum şi Comitetul comun al autorităţilor naţionale şi Europene de supraveghere.

În perioada ianuarie – decembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 22,694 milioane Euro, comparativ cu 26,040 milioane Euro în perioada ianuarie – decembrie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,990 milioane Euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 204 milioane Euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 9 milioane Euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 143 milioane Euro.

Bancă

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 6,587 milioane Euro (comparativ cu 10,039 milioane Euro în perioada ianuarie – decembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 milioane Euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane Euro.

În perioada ianuarie – decembrie 2023, datoria externă totală a crescut cu 24,926 milioane Euro, până la 168,812 milioane Euro. În structură:
  • datoria externă pe termen lung a însumat 121,162 milioane Euro la 31 decembrie 2023 (71.8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 22.8 la sută față de 31 decembrie 2022;
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2023 nivelul de 47,650 milioane Euro (28.2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5.3 la sută față de 31 decembrie 2022.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17.4 la sută în perioada ianuarie – decembrie 2023, comparativ cu 17.9 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 decembrie 2023 a fost de 5.6 luni, în comparație cu 4.4 luni la 31 decembrie 2022.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 decembrie 2023 a fost de 97.4 la sută, comparativ cu 82.4 la sută la 31 decembrie 2022.

Biroul de Credite este o instituție care are drept acționari 20 de bănci care adună informații despre clienții băncilor ca să obțină o evidență clară a modului în care se desfășoară plata ratelor, cine plăteşte, cine nu plăteşte.

Ajungi pe lista celor de la Biroul de Credite dacă:
  • întârzii cu plata ratei peste 30 de zile calendaristice
  • suma datorată este mai mare de 10 lei

Banca te va înștiința cu 15 zile înainte că ai întârziat cu plata unei rate și că va transmite această informație către Biroul de Credite.

Dacă ai nevoie să nu apari cu istoric negativ, poți trimite o solicitare să fii șters de pe lista neagră și este complet gratuit. Condiția ca banca să te raporteze la Biroul de Credit este să fii notificat. Deci, nu ai cum să ai vreo surpriză și să te trezești că te afli pe listă și tu habar nu aveai.

Nu poți solicita băncii să fii șters de pe listă, deoarece Biroul de Credit nu este decât o bază de date, un intermediar între tine şi bancă. Trebuie să te adresezi direct Biroului de Credit.

Pot apărea și situații neprevăzute în care să soliciţi ştergerea din baza de date a Biroului de Credit:
  • Poate s-a strecurat o eroare materială și poți solicita ştergerea pe acest motiv. De exemplu, dacă banca ți-a transmis CNP-ul greşit.
  • În cazul în care banca care te-a raportat a omis să te anunțe cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte.
  • Sunt situații în care banca poate omite să șteargă creditul, deși a trecut termenul de 4 ani și creditul a fost achitat.
Scorul de credit  = Gradul de risc în funcție de care banca decide dacă îți acordă împrumutul este indicat printr-un număr cuprins între 300 și 850, care se numește scorul FICO. Practic, scorul este o notă pe care o primești de la Biroul de Credit și la care se iau în calcul mai mulți factori, precum:
  • Istoricul de plată: contează dacă îți plătești datoriile la timp și dacă ai restanțe sau întârzieri, contează sumele restante și cât timp ai întârziat. Istoricul de plată valorează 35% din scorul FICO.
  • Credite în derulare: cu cât ai mai multe credite în derulare, cu atât vei ridica mai multe semne de întrebare, contează și stadiul ratelor sau dacă ai întârzieri la plata ratelor. Acest indice valorează 30% din scorul final.
  • Durata istoricului: se va verifica cât timp a trecut de când ai primit primul credit, cu cât durata de timp este mai îndelungată, cu atât poți avea șanse mai mari să primești un credit deoarece situația financiară de până acum nu te-a forțat să accesezi un credit. Acest factor valorează 15% din scorul FICO.
  • Creditele noi: se verifică ce tipuri de credite ai accesat recent, dacă în ultimii 5 ani ai deschis 2 credite de nevoi personale, și un credit ipotecar, putem avea o problemă, având în vedere că tu cotizezi cu 40% din venitul tău ca să plătești creditele, în mod cert nu mai ai cum să accesezi unul nou. Acest indice are o valoare de 10% din totalul scorului FICO.
  • Tipurile de împrumut: scorul va fi influențat și de tipurile de credite pe care le-ai accesat de-a lungul timpului (credit de nevoi personale, credit ipotecar, credit auto etc.). Acest factor întregește suma scorului total FICO și reprezintă ultimii 10%.

Articole în domeniu