În anul școlar 2022-2023, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de 2.891,7 mii, în scădere ușoară față de anul școlar anterior. Rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior), ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani, a fost de 76%, valoare mai mică în raport cu anul școlar anterior. Numărul angajaților din învățământul preuniversitar (personal didactic, didactic auxiliar, administrativ, de întreținere și operațional) a înregistrat o ușoară creștere în comparație cu anul școlar precedent, ajungând la valoarea de 295,7 mii de persoane. Peste jumătate din personal funcționează în ciclul primar și gimnazial, puțin peste un sfert în liceu, o cincime în învățământul preșcolar și ponderi reduse în învățământul profesional și în cel postliceal și de maiștri.
În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul românesc de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul, singura excepție fiind anul școlar 2021/2022.
În anul 2022 – 2023, au fost înscrişi în programe de licenţă 410.181 de studenți, în scădere cu peste 5,6 mii de studenți față de anul anterior. 87% dintre studenți erau în învățământul de stat şi 13% în cel particular. Există domenii fundamentale de studii cu număr mare de studenți (Afaceri, administrație și drept, Inginerie, prelucrare și construcții, Sănătate și asistență socială), iar altele cu număr redus (Științele educației, Servicii și Științe naturale, Matematică și statistică). În învățământul particular, domeniul Afaceri, administrație și drept este suprareprezentat (55,6% din totalul studenților sunt înscriși la specializări din acest domeniu).
Ciclul de studii universitare de masterat a cuprins 102.975 de studenți în anul universitar 2022/2023, în scădere cu peste 9 mii față de anul anterior. 91,4% dintre aceștia erau incluși în învățământul de stat și numai 8,6% în învățământul particular. Numărul de studenți a fost mai mare la anumite domenii fundamentale de studii (Afaceri, administrație și drept; Inginerie, prelucrare și construcții) și foarte redus la altele (Sănătate și asistență socială; Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare; Științele educației). Aproape 60% dintre studenții programelor de masterat particulare au fost înscriși în domeniul Afaceri, administrație și drept, comparativ cu doar puțin peste 20% în învățământul de stat.
Un număr de 21.803 de studenţi erau înscrişi la studii universitare de doctorat (98,6% în învățământul de stat și numai 1,4% în învățământul particular) și 285 de studenți la programe postdoctorale (învățământ de stat). Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în domeniile Inginerie, prelucrare și construcții și Sănătate și asistență socială, iar cele mai reduse la Științele educației, Servicii și Tehnologiile informației și comunicațiilor.
Rata de absolvire a învățământului terțiar în România este scăzută, iar numărul studenților este în scădere. În 2022, 24,7 % dintre românii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani aveau o diplomă de învățământ terțiar, comparativ cu media UE de 42%. Cifra rămâne redusă din cauza participării în general scăzute la învățământul superior, a ratelor ridicate de abandon din învățământul terțiar și, parțial, a emigrării. Cele mai recente date disponibile arată că, în perioada 2011-2021, numărul studenților înscriși într-un program de licență a scăzut cu peste 20%, inclusiv din cauza factorilor demografici. Cu toate acestea, părăsirea timpurie a școlii, ratele scăzute de promovare a examenului de bacalaureat, precum și rata ridicată a elevilor care nu susțin examenul la bacalaureat, limitează, de asemenea, numărul tinerilor care s-ar putea înscrie în învățământul superior. Studiile arată că absolvenții de liceu care au promovat examenul de bacalaureat tind să își continue parcursul în învățământul superior. În 2023, doar 73,3 % din cei care au susținut acest examen au obținut o notă de trecere, procentul fiind, însă, de numai 56,6% în cazul candidaților din filiera tehnologică.