În asigurarea obținerii unei producții agricole competitive pe plan comunitar și a unei recolte superioare atât cantitativ cât și calitativ, un rol important îl are legislația în domeniul fitosanitar care vizează prevenirea introducerii și/sau a răspândirii organismelor de carantină, controlând producția și circulația plantelor, a produselor vegetale și a articolelor reglementate si trasabilitatea acestora.
Odată înțeles rolul acestor reglementări, susținerea și aplicarea prevederilor legale în spiritul în care au fost elaborate vor asigura atât satisfacerea nevoilor proprii de consum cât și ale industriei alimentare și ale comerțului internațional.
1. Comerciant sau producător…
Pentru a dovedi respectarea dispozițiilor cu privire la standardele sănătăţii plantelor şi exigenţelor specifice, mărfurile vegetale trebuie sa fie însoțite de paşaportul fitosanitar – o etichetă oficială, standardizată la nivel comunitar pentru diferitele tipuri de plante sau produse vegetale.
În România, autoritatea unică responsabilă pentru coordonare şi contact în raport cu problemele fitosanitare este Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională Fitosanitară.
În timp ce labirintul protecției plantelor se poate dovedi foarte complex (motiv pentru care sunt necesare intotdeauna consilierea și asistența unor specialiști), expunem în cele ce urmează breviarul producătorilor și comercianților de plante, produse vegetale potenţial purtătoare de organisme dăunătoare cu relevanţă pentru întreaga Europa.
2. Care sunt culturile relevante?
Elementele vizate includ, dar nu se limitează la: pomi fructiferi, viță de vie, arbuști fructiferi, arbuști ornamentali, arbori de pădure, floricultura, legumicultura, cartoful de sămânță, culturi industriale, lemn, scoarță.
Obligațiile unităților vizate de controlul fitosanitar sunt de natură documentară, se referă la informare și comercializare, la asigurarea liberului acces, precum și la conlucrarea cu unitățile fitosanitare.
3. Ce presupune respectarea obligațiilor fitosanitare?
Obligațiile documentare ale unei unități vizate privesc solicitarea de înregistrare adresată unității fitosanitare din județul unde își desfășoară activitatea, completarea unei fișe de activitate care să le permită (fără costuri) înregistrarea sau obținerea vizei anuale a acestei înregistrări și ținerea unui registru de intrări și a unui registru de ieșiri a mărfurilor însoțite de pașaport fitosanitar.
Ținerea celor două registre este esențială în asigurarea trasabilității plantelor și păstrarea în acest fel a unei bune reputații în rândul producătorilor, respectiv comercianților.
Unitățile înregistrate sunt obligate să anunțe organismul oficial responsabil cu privire la orice apariție neobișnuită de organisme dăunătoare, simptome sau alte anomalii ale plantelor, fiind răspunzătoare pentru starea fitosanitară a plantelor pe care le pun în circulație.
La comercializarea produselor vegetale, ambalajele sau vehiculele care le transportă, trebuie să aibă atașat un pașaport fitosanitar valid care va permite accesul atât pe teritoriul Uniunii Europene cat și în zonele protejate.
Înlocuirea pașaportului fitosanitar se va face oriunde în Uniunea Europeană, fie când transporturile de marfă sunt divizate, fie când mai multe transporturi de marfă sau părți din acestea sunt combinate fie când statutul fitosanitar al lotului se schimbă.
Unitățile vizate trebuie să asigure inspectorilor fitosanitari accesul liber pentru efectuarea inspecțiilor tehnice și documentare, în timp ce inspectorii fitosanitari trebuie să asiste unitățile înregistrate la punerea în aplicare a reglementărilor fitosanitare privind pașaportul fitosanitar și să furnizeze informații utile pentru depistarea organismelor de carantină.
Prin aportul legiuitorului român, îndeplinirea corelativă a obligațiilor agricultorilor și ale unităților fitosanitare pot asigura profitul în agricultură.
